Bebeluși prematuri se nasc în toată lumea, în orice moment. Deși multe sarcini au o durată de 40 de săptămâni, sunt și cazuri în care copilul vine pe lume înainte de termen. Bebelușii născuți înainte de săptămâna 37 de sarcină sunt cei născuți înainte de termen sau bebeluși prematuri. Vestea bună este că datorită faptului că în zilele noastre medicina este avansată și există medici foarte bine pregătiți și aparatură modernă, șansele celor mici de a supraviețui și de a avea o viață normală sunt foarte mari.
Acei bebeluși prematuri care se nasc între 32 și 36 de săptămâni de sarcină nu au probleme pe termen lung. Pe de altă parte, în cazul micuților născuți mai devreme, adică la 23-24 de săptămâni, pot apărea probleme de sănătate mai serioase.
Bebelușii născuți înainte de termen au nevoie să stea la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală până când sunt suficient de dezvoltați pentru a putea merge acasă, în sânul familiei.
În multe cazuri, nu se cunoaște motivul pentru care bebelușii sunt născuți prematur. Cu toate acestea, unele dintre motive pot fi:
Nașterea prematură are loc înainte de termen și poate decurge diferit de nașterea la termen, având în vedere că se poate declanșa cu ceva săptămâni înainte ca bebelușul să fie în totalitate dezvoltat.
Dacă nașterea trebuie indusă ca urmare a problemelor de sănătate ale mamei, atunci este posibil să fie nevoie de cezariană. Indiferent de varianta considerată a fi cea mai potrivită pentru mamă și pentru copil, medicul va purta o discuție cu mama înainte de nașterea copilului.
Bebelușii născuți înainte de termen pot veni pe lume mult mai repede decât cei născuți la termen, iar nașterea este în multe cazuri vaginală.
În sala de nașteri va fi prezentă și o echipă medicală de la neonatologie, pentru a prelua micuțul imediat după naștere. Echipa ar putea folosi, la nevoie, echipamentul special pentru bebelușii născuți prematur, dacă, de exemplu, va fi necesară resuscitarea sau o mască de oxigen care să îl ajute pe cel mic să respire. În anumite cazuri, medicația poate fi necesară. După stabilizarea bebelușului, acesta va fi mutat la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală.
După naștere, mamele își doresc să își țină puii în brațe, așa că este firesc să se întrebe dacă după nașterea prematură pot face acest lucru. Dacă nașterea la termen înseamnă ca puiul de om să fie așezat la pieptul mamei imediat după ce vine pe lume, în cazul nașterii premature lucrurilor pot fi un pic diferite.
Dacă starea de sănătate a bebelușului permite acest lucru, dacă nu este născut cu mult înainte de termen, atunci este posibil ca mama să îl poată ține în brațe în ziua în care cel mic a venit pe lume.
Dacă situația este ceva mai complicată, atunci prima îmbrățișare a mamei și a copilului va trebui amânată pentru o vreme.
La Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală ajung nou-născuții prematuri, care au nevoie de ajutor suplimentar. Aici există o aparatură complexă (incubatoare, mese radiante, monitoare, aparate de ventilație, pompe de perfuzie, lămpi de fototerapie), dar și anumite medicamente necesare nou-născuților veniți pe lume înainte de termen, iar unele din aceste medicamente se găsesc doar în Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală.
În cadrul unui interviu pentru DIGI24, dr. Cornelia Preda, medic primar neonatologie, susține că între 10 și 15% din nou-născuți au nevoie de îngrijirile oferite la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală într-o măsură mai mică sau mai mare.
Aici, nou-născuții primesc ajutorul necesar pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, în funcție de problemele de sănătate și de modul în care ei evoluează.
Deoarece plămânii copilului născut prematur nu sunt în totalitate dezvoltați, cel mic poate întâmpina probleme respiratorii. Dacă plămânii nou-născutului prematur nu au o substanță care le permite să se dezvolte, cel mic nu va putea să primească tot aerul de care are nevoie. Vestea bună în aceste cazuri este că cea mai mare parte a bebelușilor se confruntă doar pe termen scurt cu problemele respiratorii, după care, datorită ajutorului primit imediat după naștere, vor trece peste ele.
Apneea (pauza între respirații) este des întâlnită în cazul copiilor care vin pe lume înainte de termen.
Unii bebeluși prematuri pot dezvolta o afecțiune cunoscută sub denumirea de displazie bronhopulmonară. În acest caz, ei vor avea nevoie de oxigen pentru câteva săptămâni sau chiar luni, după care problema va dispărea.
În cazul bebelușilor născuți înainte de termen sunt șanse mari ca sistemul digestiv să nu fie în totalitate dezvoltat când vin pe lume. Astfel poate apărea enterocolita necrozantă. În astfel de cazuri, celulele care căptușesc peretele intestinului sunt lezate. Problema apare când nou-născuții prematuri încep să fie hrăniți. Bebelușii care primesc doar lapte de mamă au șanse mai mici să dezvolte această complicație.
Problemele cognitive sunt asociate cu nașterea prematură. Întârzierile apărute în dezvoltare, problemele apărute la școală și altele nu sunt surprinzătoare la copiii născuți mai devreme. Se pare că un procent de 20% dintre bebelușii prematuri se confruntă cu probleme cognitive severe până în jurul vârstei de 8 ani, iar 20% se confruntă cu probleme cognitive moderate sau ușoare.
Bebelușii născuți înainte de termen pot pierde repede căldura corporală deoarece nu au depozite de grăsime ca bebelușii născuți la termen. Dacă temperatura corpului bebelușului scade foarte mult, atunci poate apărea hipotermia. În acest caz se poate ajunge la probleme respiratorii și la niveluri scăzute ale glicemiei. Deoarece bebelușii prematuri pot folosi întreaga energie obținută în urma hrănirii pentru a se încălzi, ei au nevoie să stea la incubator pentru a primi căldură suplimentară.
Bebelușii născuți prematur pot avea probleme cardiace precum persistența canalului arterial (PDA) și tensiune arterială scăzută. PDA se referă la deschiderea dintre aortă și artera pulmonară. De regulă, problema aceasta se rezolvă. Dar dacă este lăsată netratată, poate duce la insuficiență cardiacă. Tensiunea arterială scăzută se poate trata prin administrarea pe cale intravenoasă a unor fluide, a unor medicamente și uneori poate fi necesară transfuzia. Tratamentul este esențial pentru ca aceste probleme cardiace asociate cu nașterea prematură să dispară.
Metabolismuleste procesul prin care corpul transformă în energie alimentele și lichidele consumate. Metabolismul bebelușilor prematuri poate să nu funcționeze așa cum trebuie. Unii dintre ei pot avea un nivel scăzut al glicemiei, deoarece au cantități mai mici de depozite de zahăr în sânge comparativ cu bebelușii născuți la termen.
Deloc surprinzător, bebelușii născuți prematur nu au sistemul imunitar dezvoltat în totalitate, motiv pentru care sunt expuși unor riscuri mai mari de a se îmbolnăvi. O infecție, de exemplu, poate pune în pericol viața unui nou-născut atât de fragil.
Anemia și icterul sunt des întâlnite în cazul bebelușilor născuți prematur. În cazul anemiei vorbim despre celulele roșii insuficiente din sânge. În cazul icterului, pielea și ochii bebelușului se îngălbenesc, iar afecțiunea apare de obicei deoarece în sângele nou-născutului există o cantitate mare de bilirubină.
Cu cât este născut mai devreme, cu atât riscul de apariție a sângerării la nivelul creierului este mai mare. Hemoragia intraventriculară este în majoritatea cazurilor ușoară și trece fără a avea un impact major pe termen lung. Însă sunt și cazuri mai rare în care hemoragia este mai puternică și provoacă leziuni cerebrale permanente.
Sunt bebeluși prematuri care au probleme de sănătate pe termen lung: paralizie cerebrală, probleme de învățare, probleme cu vederea și auzul, probleme dentare, mentale. Informații referitoare la toate acestea există în rândurile de mai jos.
Paralizia cerebrală poate cauza probleme legate de mișcare, tonusul muscular sau postură. Poate apărea ca urmare a unei infecții sau a unei circulații sanguine deficitare. De asemenea, poate rezulta dintr-o leziune a creierului nou-născutului, la începutul sarcinii sau apare mai târziu, când copilul este încă mic.
Unii bebeluși prematuri pot dezvolta o afecțiune numită retinopatie. Apare atunci când vasele de sânge se umflă și cresc prea mult în țesutul sensibil la lumină, situat în partea din spate a ochiului, cunoscut sub denumirea de retină. Uneori, aceste vase de sânge provoacă răni la nivelul retinei și o deplasează. Dacă nu se administrează tratament, vederea poate fi compromisă și se poate ajunge chiar la orbire.
Și auzul copiilor născuți înainte de termen poate fi afectat, și tocmai de aceea este necesar ca cei mici să facă un test auditiv înainte de a fi externați.
Copiii care vin pe lume înainte de termen sunt mai predispuși să se confrunte cu probleme de învățare, deci în anumite privințe pot să rămână în urma celor care s-au născut la termen.
Nici problemele dentare nu îi ocolesc pe copiii care se nasc înainte de termen. Se pare că unii dintre ei, comparativ cu acei copii născuți la termen, pot avea probleme cu smalțul, iar în cazul altora dantura se va dezvolta mai lent.
Dacă în cazul bebelușilor născuți la termen șansele de a dezvolta probleme mentale sunt mai scăzute, nu putem afirma același lucru în legătură cu bebelușii născuți prematur. De asemenea, ei pot avea și întârzieri în dezvoltare.
Alăptatul exclusiv în primele șase luni de viață s-a dovedit a fi foarte benefic pentru copii, iar în cazul celor internați la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală este cel mai indicat deoarece reduce riscul apariției intoleranțelor alimentare, enterocolitei necrozante, septicemiei neonatale, bolilor pulmonare cronice, retinopatiei, întârzierilor neurocognitive. În ciuda acestor beneficii, se pare că bebelușii născuți mai devreme primesc mai puțin lapte de mamă comparativ cu bebelușii născuți la termen, și asta deoarece se poate dovedi dificilă hrănirea bebelușului prematur care este fragil, nu poate coordona perioadele de supt cu cele de înghițire a laptelui, poate avea probleme de sănătate care să facă alăptarea dificilă sau chiar imposibilă.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca bebelușul să fie alăptat încă din prima oră de viață, exclusiv până la vârsta de șase luni. OMS recomandă ca acei bebeluși prematuri, stabilizați, care au o greutate foarte mică la naștere, dar de peste 1 kilogram, să fie hrăniți cu lapte de la mama lor, începând cu 10ml/kg/zi.
Nu există, în schimb, recomandări clare cu privire la bebelușii născuți cu o greutate extrem de mică la naștere, care au și probleme de sănătate și cea mai mare nevoie de laptele de mamă.
Părinții copiilor născuți prematur se întreabă, desigur, când pot merge acasă cu cei mici. Nu există un răspuns exact pentru această întrebare, dar sigur este că medicii vor externa copilul atunci când consideră că atât el, cât și părinții sunt pregătiți. Iar înainte de externare, personalul spitalului va oferi părinților sfaturi și informații despre cum să îngrijească acasă bebelușul prematur. Și, la nevoie, se vor oferi informații legate de modul în care se vor folosi anumite echipamente, dacă vor fi necesare acasă.
În cazul acestor bebeluși născuți prematur pot apărea diverse probleme de sănătate, unele afectându-i pe termen scurt, iar altele pe termen lung. Au nevoie de îngrijire specială, de aparatura care se găsește la Unitatea de Terapie Intensivă Neonatală, de medicație, de lapte matern și multe altele.
Există teorii false care spun că un bebeluș prematur recuperează deficitul nașterii precoce până în jurul vârstei de 2 ani. Însă statisticile și realitatea contrazic această teorie, întrucât problemele asociate prematurității se prelungesc în perioada copilăriei mici și micuțul are nevoie de atenția unei întregi echipe medicale pentru monitorizare constantă. Aceasta este obligatorie dacă se dorește o evoluție sănătoasă. Pe lângă monitorizare, un prematur are nevoie de terapii de recuperare, care se recomandă de specialiști în funcție de problemele asociate dezvoltării lui. Astfel, după externare, părinții trebuie să conștientizeze că drumul spre recuperare presupune una sau mai multe tipuri de terapii, unele se pot prelungi până în adolescență sau pentru tot restul vieții, în funcție de specificul condiției de sănătate a fiecărui copil: kinetoterapie, fizioterapie, hidroterapie, iar pe măsură ce înaintează în vârstă hipoterapie, logopedie, ergoterapie, etc.
Una dintre cele mai noi și mai eficiente terapii pentru recuperarea bebelușilor prematuri este hidrokinezioterapia, o combinație benefică dintre terapia kinestezică și cea acvatică.
Mai precis, kinestezia, care reprezintă sistemul de comunicare prin simțul pipăitului, ce reprezintă toate emoțiile și senzațiile ce apar folosindu-ne de acest simț, este stimulată pentru a optimiza funcțiile cerebrale și pentru a construi noi punți de legătură cu pielea, cea care comunică permanent cu mușchii, fasciile, ligamentele și oasele.
Acestei terapii stimulative i se alătură hidroterapia, sau terapia acvatică, o formă de recuperare pentru prematuri ce vizează dezvoltarea neurocognitivă pe toate planurile, dar și pe cea motorie, oferind beneficii prețioase pentru micuții prematuri:
Exploatând proprietățile fizice ale apei (flotabilitate, presiune și temperatură) prin stimularea simțului tactil al prematurilor, hidrokinezioterapia oferă rezultate vizibile în numai câteva ședințe în cadrul Acvatic Bebe Club. Cu peste 10 ani experință în educație acvatică a bebelușilor, clubul oferă toate condițiile necesare terapiilor bazate pe proprietățile extraordinare ale mediului acvatic. De la instructori specializați, ședințe unu-la-unu personalizate pe nevoile fiecărui bebeluș, condiții riguroase de igienă a spațiului și a apei din bazine, Acvatic Bebe Club își propune și reușește să susțină dezvoltarea sănătoasă a prematurilor, fiind un partener de nădejde pe drumul recuperării.